VREAU SĂ-MI CITEȘTI!!!

NU POT CITI, AJUTĂ-MĂ SĂ CITESC, VREAU SĂ-MI CITEȘTI! Acestea sunt primele cuvinte ale micilor cititori care ne pășesc pragul bibliotecii. Noi, bibliotecarii le venim în ajutor  prin diferite programe și activități. A fost implimentat cu succes Proectul Vreau să-mi citești, am lucrat cu cinci familii: mamici, bunici, copii. Au fost puse în discuție temele - bunele maniere, familia, enciclopediile pentru copii, Orașul meu, anotimpurile .  La fiecare întîlnire copiii aflau lucruri noi, desenau, modelau împreună cu părinții, își spuneau părerile. Impactul- să ne întîlnim în continuare.

,,OMUL NU SE NAŞTE, CI DEVINE OM''

La masa rotundă organizată împreună
cu Centrul Viitorul, am pus în discuţie
temă cea mai actuală- FAMILIA.
Dumnezeu l-a creat pe om şi ia dăruit
paradisul. L-a dotat cu suflet, raţiune,
cu facultatea de a vorbi. Omul este recunoscut
ca fiinţă supremă, dar din păcate unii înţeleg
acest lucru prea tîrziu.  Anume Familia este
locul unde se formează omul, ca Om cu
literă mare. Să ne reamintim mai des ceea ce
a zis poetul  Mihai Eminescu:
    ,,A fi domn e o-ntămplare,
                                                 A fi om e lucru mare!''
Părinţii au făcut cunoştinţă cu cărţile expuse la expoziţia : Familia - şcoală a vieţii

FAMILIA - ŞCOALĂ A DRAGOSTEI

 Familia este unicul loc unde omul se poate simţi dorit, aşteptat, iubit, drag şi scump pentru fiecare membru al ei, unde persoana ar putea să  se pronunţe sincer asupra tuturor problemelor, ar putea fi înţeleasă, susţinută, încurajată, unde s-ar putea relaxa nu numai fizic, ci şi spiritual.  Sa constatat că starea sufletească, fericirea sau nefericirea, succesile sau nenorocirile, problemele cu care se confruntă o persoană îşi au rădăcinile în  copilărie, în relaţiile familiale.    Despre Familie ca o şcoală a vieţii   am discutat în cadrul şedimţei clubului ,,Şi totuşi viaţa e frumoasă,,,membrii clubului sunt doamne cu un staj  frumos de viaţă familială.  
       Marea suferinţă de a fi copii,
       Marea suferinţă de a fi părinţi,
       Dă-ne nouă, Doamne, căt vom mai trăi,
       Bucuria celor două suferinţi.
                                                Adrian Păunescu.